Bullying la Questfield International College, sesizări care nu au fost închise

În contextul educațional actual, prevenirea și gestionarea fenomenului de bullying reprezintă o responsabilitate fundamentală a instituțiilor de învățământ. Aceste situații necesită răspunsuri structurate, documentate și eficiente, menite să asigure protecția emoțională și dezvoltarea armonioasă a elevilor. Cazurile de hărțuire sistematică, în special cele care implică stigmatizare medicală, impun o atenție deosebită, iar lipsa unor măsuri concrete poate genera efecte negative profunde.

Bullying la Questfield International College, sesizări care nu au fost închise

O investigație realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție redacției relevă o situație de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Conform relatărilor familiei elevului vizat, această situație a inclus jigniri zilnice, episoade de stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului din instituție, fără ca măsuri documentate să fie luate în mod corespunzător de către conducerea școlii.

Descrierea sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței analizate și declarațiilor familiei, bullyingul a fost semnalat în mod repetat, prin comunicări scrise adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, Fabiola Hosu. Aceste sesizări au detaliat un climat agresiv, cu manifestări vizibile în timpul orelor și pauzelor, incluzând:

• jigniri și umiliri publice;
• excludere socială și etichetări degradante;
• stigmatizare pe criterii medicale folosită cu scop discreditant.

Cu toate acestea, documentele puse la dispoziție nu indică existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete sau proceduri de intervenție formalizate. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri clare de acțiune.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire sistematică

Elementele analizate indică faptul că în colectivul de elevi al Școala Questfield Pipera a fost folosită o etichetare medicală cu caracter degradant, repetitivă și intenționată să marginalizeze copilul. Specialiști consultați subliniază că o astfel de practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying, cu impact major asupra stimei de sine și dezvoltării psihologice a elevului.

În ciuda sesizărilor oficiale, instituția nu a documentat măsuri de stopare a acestui comportament, iar lipsa reacțiilor ferme a contribuit, potrivit familiei, la perpetuarea fenomenului și la crearea unui climat nesigur în mediul educațional.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

În situații de bullying repetat, intervenția promptă și documentată a adulților responsabili este esențială. Din relatările familiei și din documentele analizate reiese că, deși cadrele didactice au fost martore ale incidentelor, acestea nu au oprit fenomenul prin măsuri ferme și consecvente. Răspunsurile instituției au fost, în mare parte, verbale și informale, fără evidențe administrative clare.

Mai mult, sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „probleme de adaptare”, ceea ce, în opinia familiei, a condus la minimalizarea gravității situației și la amânarea intervenției eficiente. Această abordare a generat o diluare a responsabilității instituționale și a compromis trasabilitatea măsurilor necesare.

Declarația fondatoarei și percepția familiei asupra răspunsului instituțional

Un moment semnificativ în gestionarea cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat, într-un dialog cu familia, o poziție ce poate fi interpretată ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Conform familiei și documentelor analizate, această formulare a fost rostită după luni de sesizări fără răspunsuri oficiale și măsuri concrete. Redacția nu deține o reacție oficială din partea instituției care să confirme sau să infirme această relatare. Această declarație sugerează o orientare a discuției către aspecte contractuale și financiare, în detrimentul priorității protecției copilului.

Documentația administrativă și limitările acesteia

În locul unui răspuns instituțional clar și a unor decizii scrise, conducerea școlii a prezentat un formular informal, de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele uzuale ale unui act cu caracter administrativ: lipsesc responsabilități precise, termene de implementare și măsuri concrete.

Acest document reflectă, din perspectiva redacției, o gestionare formală a aparențelor, fără impact real asupra situației de bullying. Lipsa unor rapoarte de monitorizare și a unor planuri de intervenție confirmă absența unui cadru instituțional riguros de protecție și prevenire în acest caz.

Confidențialitatea și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor divulgării în mediul școlar. Totuși, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate în totalitate.

Conform unor mărturii, copilul ar fi fost interpelat public în clasă cu privire la sesizările făcute către conducerea școlii, ceea ce a generat presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii considera că astfel de situații pot constitui forme de presiune instituțională, afectând echilibrul emoțional al elevului și subminând protecția datelor sensibile.

Răspunsul instituțional și reacția tardivă

După mai bine de opt luni de sesizări scrise și fără reacții oficiale documentate, conducerea școlii a răspuns abia în contextul implicării juridice a familiei. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor care determină implicarea instituției și asupra priorităților sale în asigurarea siguranței emoționale a elevilor.

Comunicarea publică și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, contrar sesizărilor scrise și documentate care semnalau bullying repetat și stigmatizare.

Această schimbare de ton, care minimizează gravitatea situației, ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul în mod corespunzător. Redacția consideră că această poziționare poate reprezenta o încercare de diluare a responsabilității, în detrimentul unei asumări reale a protecției copiilor.

Concluzii și întrebări deschise

În baza documentelor și declarațiilor analizate, cazul semnalat la Questfield International College reprezintă un exemplu relevant al unei posibile tolerări instituționale a bullyingului sistematic, caracterizat prin:

• sesizări scrise repetate și documentate;
• lipsa unor măsuri concrete și documentate;
• stigmatizare medicală utilizată ca formă de umilire;
• presiuni asupra familiei, inclusiv pentru retragerea copilului;
• încălcarea solicitărilor de confidențialitate;
• reacție instituțională tardivă, declanșată de presiunea juridică;
• comunicare publică care minimalizează fenomenul.

În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri aplicate și documentate, situația ridică întrebări serioase privind mecanismele reale de protecție ale școlii și responsabilitatea acesteia față de siguranța emoțională a elevilor săi.

Redacția invită conducerea Questfield Pipera să ofere puncte de vedere scrise și documentate care să clarifice modul în care au fost gestionate sesizările și măsurile implementate pentru prevenirea și stoparea bullyingului.

În final, acest caz subliniază necesitatea unor proceduri clare, transparente și asumate în instituțiile educaționale, pentru a garanta un mediu sigur și protejat pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro